duminică, 24 ianuarie 2016

Ţara durerii cu cruci. Valea Plângerii şi postamente cu sculptură




Cruci sunt multe-n cimitir
Precum florile de crin.
Se înalţă postamente
De băieţi tineri şi fete.

Postamente cu sculptură
La cei din magistratură.
Cruci de regi şi împăraţi
Cu săracul sunt toţi fraţi.

Vine moartea la-mpărat
Şi la bordeiul din sat.
Vine moartea ce să spun,
Nu-ntreabă nimic pe drum.

Ea n-are discernământ
La-mpărat şi om de rând.
Ea loveşte disperată
Lasă ţara-ndoliată.

Ţara cu cruci se-nmulţeşte,
Dar moartea nu oboseşte.
Pe o cruce este scris
A plecat în paradis.

Era tânăr şi frumos.
A plecat la Domn Hristos.
Era tânăr ca o floare.
A rămas plâns şi teroare.

A rămas ţara în beţe.
Plâns în zorii dimineţii.
Lacrimi curg peste pământ
La cruce şi la mormânt.

Ca cascada furioasă
Curge lacrima în casă,
Vino, Doamne, pe pământ
Şi ne scapă de mormânt!





Un comentariu: