O familie a plecat în excursie la pădure. Familia avea
o fetiţă de 5 ani. Au întins o pătură la marginea pădurii. Au întins masa sub
umbra unui copac. După ce au servit masa, i-au mulţumit lui Dumnezeu pentru
cele trebuincioase. S-au odihnit sub corul madrigal al păsărilor cereşti. La un
moment dat, a apărut un musafir nepoftit. Era un pui de urs, care s-a rătăcit
prin pădure de fraţii săi şi de mama sa. Familia i-a dat să mănânce şi puiul de
urs, după ce a mâncat, n-a mai plecat de lângă familie. Familia, văzând că
puiul nu mai pleacă şi că nu vine mama sa, ursoaica, după el, l-a adoptat şi
l-a luat acasă. L-a hrănit cu lapte până s-a făcut mare. I-au pus un cercel în
ureche. L-au dus înapoi în pădure şi i-a urat de bine. Fetiţa cea mică plângea
după ursuleţ. După o perioadă, ursoaica a venit cu zece pui după ea în comună,
la familia care o crescuse. Ursoaica şchiopăta. Îi intrase o aşchie în labă de
5 cm. Ursoaica şchiopătată de durere era puiul crescut de familie. Omul a luat
o pensetă şi i-a scos aşchia din labă. A pansat-o, le-a dat puilor ei să
mănânce cu biberonul. Fetiţa cea mică s-a jucat cu puii, apoi i-au condus cu
toţii pe ursoaică şi pe pui înapoi în pădure. Le-a urat de bine. Această
familie a devenit cea mai mare prietenă a ursoaicei şi a puilor ei.
Ursoaica mai venea din
când în când în comună, la familia care-i făcuse bine, drept recunoştinţă.
Ursoaica şi ursul au
ţinut un discurs în pădure, în faţa tuturor animalelor, spunând să fie pace pe
pământ între animale şi oameni şi au dat poruncă să nu se mai lege niciun
animal de oameni, fiindcă oamenii le-au demonstrat că le vor binele. Discursul
ursoaicei s-a terminat în aplauze triumfale de pace.
Ştefan Toma
Poet popular
Frumoasa povestire
RăspundețiȘtergere