joi, 26 februarie 2015

Căzut lângă cruce, înviat şi luat la cer pentru nemurire






Doamne, cât de luminos e cerul
Şi eu stau şi plâng eternul!
Cât de luminoasă-i luna
Şi eu stau şi plâng întruna!

Dar şi marea-nvolburată
Spune mila ta bogată,
Pentru plânşi şi păcătoşi
Se înalţă munţi stâncoşi.

Se înalţă cerul plâns
Pân la tronul lui Isus.
Cerul glorios cu nor
Stă de veghe la popor
Cu Isus îndurător.

Cu Isus cel înălţat
Ce de moarte ne-a scăpat,
Doamne, cerul glorios o spune
Că tu eşti un veşnic nume!

Că tu eşti veşnic milos
Spune crucea lui Hristos.
Deşi plâng aicea jos,
Caut crucea lui Hristos!

După plânsul disperat,
Caut crucea ne-ncetat!
Caut cerul cu lumini
Să scap de moarte şi chin.
Eu plâng zilnic lângă cruce
Căci nemurire ne-aduce.


Ştefan Toma

Poet popular

Aripi cereşti, zbor cosmic, adio, plâns, adio pământ!




Doamne, ridică-mă în credinţă,
În cerul cu biruinţă!
Vă întindeţi, aripi sfinte,
Peste ţara cu morminte!

La Învierea cerească
Nimenea să nu lipsească!
Doamne, aripa din duhul sfânt,
Să cuprindă-ntreg pământ!

Îngeri buni din cerul sfânt
Să fiţi scut pe-acest pământ!
Fi-ne, Doamne, scut, tărie,
În drumul spre veşnicie!

Căci pe drumul glorios
Am tăria lui Hristos.
Drumul glorios cu stele
Eu am mila dintre ele!

Mii planete stau gătite
Pentru tăriile prea sfinte.
Plec din plânsul cu durere
Dincolo de nor şi stele.

Mii de sori cu stele multe
Te înalţă spre virtute!
Te aşteaptă cerul bun!
Tu te-ai pregătit de drum?

Îmi iau zborul pe cărare,
Spre ţara nemuritoare!
Mai e o clipă de plâns
Şi plecăm la ceruri sus.
Amin!

Ştefan Toma
Poet popular


SFÂRŞIT DE DRUM




PRĂPĂDIT AM FOST PE CALE,
DAR AM O RĂSPLATĂ MARE.
PRĂPĂDIT AM FOST MEREU…
AM ÎN CER PE DUMNEZEU.

                          II
DEŞI PLÂNG PE ASTĂ CALE,
CRUCEA MIE-MI DĂ SALVARE.
AM CALE PRĂPĂSTIOASĂ,
DAR ISUS ÎMI DĂ O CASĂ.

                       III
ÎN UNIVERSUL FRUMOS,
AM O CAS-A LUI-HRISTOS.
DE ASCULŢI CUVÂNTUL MEU,
CERUL TOT ESTE AL TĂU.

                      IV
NU MAI STA CA UN STRĂIN,
CĂ SUNT PREGĂTIT SĂ VIN.
STAI DE PAZĂ ÎN VEGHERE,
UITĂ-TE ÎN SUS, SPRE STELE

                     V
UITĂ-TE LA MUNŢI ŞI SOARE,
CUM ÎŢI FAC IAR O CHEMARE.
DIN RUINA EŞTI CHEMAT,
LA CASA DE ÎMPĂRAT.

                  VI
VREI SĂ-MPĂRĂŢEŞTI CU MINE?
FĂ ÎN VIAŢĂ CE E BINE...
FĂ CE E FRUMOS ŞI BUN,
CĂ EŞTI LA SFÂRŞIT DE DRUM...


Stefan Toma

Poet popular

Mircea cel Bătrân şi sultanul





Sultanul veni în ţară
Pentru pradă şi ocară.
A venit să prăduiască
Ţara să o jefuiască.

Trece oastea în fanfară
Şi pământul se-nfioară.
Ca un nor întunecat
Vin cu toţii la prădat.

Şi ca un roi de albine
Vin cu toţii la Rovine.
Astfel, ţară după ţară,
Poartă drumul cu ocară.

Pân la Dunăre ajunge
De se face luna sânge.
Iar faimosul Baiazid
Se va lovi ca de zid.

Oastea-ntreagă, mii şi mii,
Face corturi în câmpii.
Vin ciocoii ca furtuna
De plâng oamenii şi luna.

Cu turbare furtunoasă,
Vin să cucerească casă.
Vin cu toţii la tribut,
Vai, români de pe pământ!

Mircea cel Bătrân şi Mare
Plânge-n cort cu disperare.
Trimite un sol de pace
Pe sultan să îl împace.

Dar sultanul furios, josnic, hârc şi ruşinos,
C-o privire-ntunecoasă
Vrea să ia pământ şi casă.
Sub lumina de la soare
Ia tribut copii la mame.

Ce josnic şi dureros,
Când devii neputincios.
Sultanul se umflă-n pene
Şi ca valul mării piere.
El înşiră verzi uscate,
C-a luat Nilul la cetate...
Ca o umbră se întinde.
Ca o umbră se întinde,
Europa o cuprinde.
„Căci armata mea vitează
A luat ţara, Caucazul.”
Eufratul cel vestit...
Sultanul l-a cucerit!

Atunci, Mircea cel Bătrân
Ca un trăsnet a venit,
Pe sultan mi l-a lovit
Mârţoaga lui Baiazid
În mlaştină-nţepenit.

Mircea cel Bătrân creştin
A scăpat ţara de chin.
Sub steagul victorios
A căzut duşmanul jos.

Au venit toţi ca furtuna
i-a luat lui sultan cununa.
Cu viteji căliţi în luptă,
Pe cotropitori înfruntă.

Când vine Mircea cel Mare
Fug duşmanii toţi din cale.
Plâng copii de bucurie
Că duşmani n-or să mai fie.
De la deltă pân la mare,
Vom avea din nou hotare.
Că tot ce a fost stricat
Mircea tot a curăţat.
Românie, ţară bună,
Să ai pace şi cunună!
Toţi duşmanii să dispară,
C-au furat această ţară.
Să dea banii înapoi
Criminalii de ciocoi!

Ştefan Toma

Poet popular

ISUS VEGHEAZĂ



I-AUZI TRÂMBIŢA CUM SUNĂ,
GLAS DE TRAGICĂ FURTUNĂ.
SUNĂ GRAV ŞI ALARMANT
CĂ PĂMÂNTUL S-A STRICAT.

                         II
FACE ZGOMOT. VĂ TREZIŢI.
PENTRU CE VREŢI SĂ MURIŢI?
SUNĂ HARUL CEL MILOS,
PENTRU OMUL PĂCĂTOS.

                      III
CARE ÎNGERII SE-ADUNĂ
PENTRU ZIUA CEA DIN URMĂ.
STAU ŞI VEGHEAZĂ PĂMÂNTUL
CĂ VINE ISUS CUVÂNTUL.

                    IV
VEGEAZĂ CĂRAREA DREAPTĂ
ŞI PORUNCA MINUNATĂ.
VEGHEAZĂ ISUS CEL BUN,
CĂ E PREGĂTIT DE DRUM.

                    V
SEMNE PE PĂMÂNT SE-ARATĂ:
VINE ZIUA-NFRICOŞATĂ!
INTRĂ SUB HARUL DIVIN,
CĂ NE VIN ZILE DE CHIN

                    VI
HOTARAŞTE TU CE VREI:
CU ISUS SAU CU CEI RĂI?
IA DRAPELUL ÎN RĂZBOI,
CĂ ISUS ESTE CU NOI.

                  VII
HOTĂRĂŞTE TU ODATĂ:
CU ISUS SAU MAREA GLOATĂ?
VREI SĂ FII NEMURITOR
NU MAI STA NEPĂSĂTOR.
Ştefan Toma

Poet popular

HAINA NORILOR VREMELNICI




FĂ-MI DREPTATE, DOAMNE, MIE,
CĂ-S BOLNAV ŞI NU SE ŞTIE!...
PLEACĂ CERUL PE PĂMÂNT
ŞI MĂ SCAPĂ DE MORMÂNT!

                    II
SOARELE APUNE-NOR,
TU EŞTI REGE-AL TUTUROR!
VALUL MĂRI-I FURIOS,
EU CÂNT MILA LUI HRISTOS.

                  III
STAU PE VALURI FĂRĂ FRICĂ,
CU ISUS SATANA PICĂ...
CERUL ŞI PĂMÂNTUL TRECE
DAR ISUS RĂMÂNE REGE!

                  IV
DOAMNE, HAINA NORILOR APUNE,
EU MĂ PLEC ÎN RUGĂCIUNE.
STRIG ÎN MARE STRÂMTOARE,
CĂ TU MI-EŞTI PE VECI SALVARE.

                IV
MUNŢI – TĂRIA LUI ISUS,
VREAU ŞI EU ÎN CERURI SUS.
VREAU ŞI EU PE VAL DE FOC,
CA ILIE ŞI IENOH.

                 V
VREAU ÎN ŢARA SUS CU STELE
UNDE LUMEA NU MAI PIERE.
VREAU ÎN ŢARA LUI ISUS,
UNDE NU MAI ESTE PLÂNS.
DOAMNE, TE RUGĂM CU TOŢI ÎN COR,
TE AŞTEPTĂM GRABNIC PE NOR.
AMIN!



Ştefan Toma

Poet popular

DRUM CROIT SPRE CRUCE





I

DOAMNE SUNT PUSTNIC ŞI AMĂRÂT
ŞI BĂTUT ZILNIC DE VÂNT
NU AM CASĂ, N-AM PALAT
ŞI MĂ ROG NEÎNCETAT.

                   II
CÂND VĂD SOARELE PE MARE
ŞI EU ŞCHIOPĂTEZ PE CALE
STAU ŞI PLÂNG ZILNIC AMARUL
CĂ MI-AI HĂRĂZIT CALVARUL.

                  III
DOAMNE, CE VIAŢĂ MI-AI HĂRĂZIT
CÂND EU SUNT ZILNIC LOVIT
SUNT LOVIT DE BOALĂ GREA
PLÂNG ÎN DISPERAREA MEA...

                   IV
CÂND STRIG ŞI PLÂNG ŞI DISPER.
CERUL PARCĂ E DE FIER.
DOAMNE, SCHIOPĂTAT ALERG LA TINE
SĂ-MI FACI ZILE MAI SENINE.

                  V
SĂ VINDECI TOT CORPUL MEU
ÎN MILA LUI DUMNEZEU.
SUB SOARELE LUMINAT
SĂ TE LAUD NEÎNCETAT

                VI
SĂ TE LAUD CĂ EŞTI BUN,
MI-AI CROIT SPRE CRUCE DRUM.
MI-AI CROIT UN DRUM SPRE NOR
LA ISUS BIRUITOR

                 VII
MI-AI CROIT UN DRUM SPRE STELE
ÎNSPRE ŢARA CE NU PIERE.
DOAMNE, CERUL GLORIOS TE CÂNTĂ
DAR EU PLÂNG LOVIT DE BRUTĂ.

                       VIII
MOARTEA ZILNIC MĂ PÂNDEŞTE.
GROAPA MORŢII MĂ-NGROZEŞTE
MII DE STELE CÂNTĂ CERUL.
NU VREAU MOARTE, VREAU ETERNUL.

                          IX
VREAU SĂ SPUN ADIO, MOARTE,
CĂ PLEC ÎN ETERNITATE.
VREAU SĂ SPUN ADIO, PLÂNS.
CĂ MĂ MUT LA CERURI SUS.
MII PLANETE-N CER AŞTEAPTĂ
NEMURIREA ACORDATĂ
CERUL STRIGĂ LA PĂMÂNT
ÎNVIEREA DIN MORMÂNT.

STEFAN TOMA
POET POPULAR


Copilărie




Un copil frumos ca floarea
Parcă este sărbătoarea.
Când se strâng copii mai mulţi,
Parcă-i soarele în munţi.

Cântă pescăruşi sub soare,
Când se duc copii la mare.
Când un copil este dotat,
El pictează minunat.

El pictează cer cu stele
Către ţările eterne.
El pictează cer cu lună,
Soarele parcă-i cunună.

El a luat premiu la şcoală.
Fericiţi părinţi şi mamă.
E medaliat cu aur.
Pentru ţară e tezaur.

Părinţi, să iubiţi copiii,
Cu Isus spre veşnicie,
Părinţi să iubiţi copiii,
Nădejdea în ei să fie!

Tineretul talentat
Să ia cârma de-mpărat.
Să-i stârnească pe bogaţi
Care i-au furat pe fraţi.

Bolşevicul ce-a furat,
Să stea o viaţă legat.
Oasele să-i putrezească!
Dumnezeu să-l pedepsească!

Să dea banii înapoi
Criminalii de ciocoi.
Tineretul să trăiască
Şi cu ţara românească.


ŞTEFAN TOMA
POET POPULAR


Bolşevic. Boier stricat şi hoţ




Măi boiere hoţ, stricat,
Toată ţara ai furat!
Aţi luat plaja de la mare
Şi hoteluri pe cărare.

Bolşevic rusificat,
Toată ţara ai furat.
Aveţi magazine multe
Şi săracul plânge-n curte.

Faci conac peste conac,
Şi săracu-i nemâncat.
Tu, baron de clasă mare,
N-auzi moartea pe cărare?

Voi furaţi la drumul mare
Din păduri dar şi din mare,
Tu un criminal despot
Eşti un mare mafiot.

Ţara e bună bogată
Dar baronii au furat-o.
Au luat tot ce s-a putut,
De rămâi în ţară mut.

Tinerii ne fug din ţară
Ca să scape de o fiară.
Guvernul nu are bani...
Sunt la gaşca de şnapani...

Banii de la sărăcime
Sunt în băncile străine.
Călăi de altă dată
Lasă ţara-ndatorată!

Săracii se înmulţesc,
Iar baronii propăşesc.
Ţară, cum mai plângi sub soare,
C-au furat hoţii hotare!
Hoteluri şi magazine
Sunt acum pe mâini străine.
Au dat fabrici faliment
De bolşevicul dement

ŞTEFAN TOMA
POET POPULAR


Implor mila lui Isus. Cerul glorios, eternitatea şi cuvântul de la cruce




Alerg după ajutor
Şi la Isus Mântuitor
Ajutorul nu-l găsesc!
Dar la cruce stăruiesc!

Implor cerul infinit,
Să fiu şi eu sprijinit!
Să am sprijin tot mereu,
La Isus, ca Dumnezeu!

Cetate tare am găsit,
Pe cel milos din infinit!
Am găsit din cer comoara
Unde nu mai este fiara!

Am găsit pe cel milos,
Crucea lui Isus Cristos!
Crucea din nor glorioasă
Mă cheamă din nou acasă!

Raze din cer strălucesc
Peste neamul omenesc!
Peste oemenirea toată
Este sfânt cerescul tată!

Este mila-n toată ţara
La cascada Niagara!
La cascada sus pe munte
Este crucea cu virtute!

Îmi iau zbor victorios
De pe muntele Hristos!
Decolez de pe pământ
Către cerul bun şi sfânt...

Printre stele mii şi mii,
Zbor zilnic spre veşnicii!
Lângă cruce poposesc
Şi îmi iau zborul ceresc!


Ştefan Toma
Poet popular


Milă ţesută în război ceresc




În război este ţesut
Cerul bun, milos şi sfânt.
În crucea înfricoşată
E Isus cu mila toată!

E-mpăratul cel divin
Ce-a ţesut cerul senin!
Între cer şi cu pământ
Atârnă mila de sfânt!

Atârnă cerescul soare
Mila din cer pe cărare!
E o sfoară de iubire
Pentru cel cu nemurire!

Iubireea n-are hotar
Pentru cerul Canaan!
Mii planete stau gătite
Cu Isus în cer prea sfinte!

Mii planete fac cu mâna
Către cer să iau cununa!
Printr-un vânt blând şi duios
Te cheamă Isus Cristos!

Prin cascada Niagara,
Îţi arată zilnic ţara!
Munţii, marea cu Hristosul
Îţi arată tot frumosul!

Faima cerului frumos
Te cheamă Isus Cristos!
Faima cerului cu stele
Te cheamă zilnic la ele.



Ştefan Toma
Poet popular


Popas la cruce





Alerg zilnic către cer,
La cel veşnic din etern!
Fac un popas pe colină,
Lângă crucea cu lumină...

Cu coroana curcubeu,
La cruce şi capul meu,
Nu-s vrednic de-ncoronat,
Dar în cruce sunt salvat!

Nu sunt vrednic dar tot sper
În cel veşnic din etern!
În lumina de la soare,
Văd dreptate pe cărare!

În cerescul soare bun,
Văd doar gloriosul drum!
În fascicol de lumină,
Văd în cer casa divină!

Văd dreptate pe pământ
În cerescul soare sfânt!
Când văd stele mii şi mii
Urc trepte spre veşnicii!

Scara din nor glorios
Văd în cerul luminos!
Urc în nor mai sus de stele
Înspre ţara ce nu piere!




Ştefan Toma
Poet popular


Roua de la cruce şi plânsul ceresc pe pământ




De la plâns până la soare
Este mare sărbătoare!
De la soare şi pământ
Este cel milos şi sfânt!

Este cerul bun-venit
Şi crucea de mântiut.
Raze blânde strălucesc
Peste plânsul omenesc...

Cade roua peste plante,
Mila mielului din carte!
Cade roua în neştire
Peste cruci şi cimitire!

Curg lacrimi de la fraţi
Peste cruci de împăraţi!
Râu de lacrimi zilnic cresc
Peste neamul omenesc!

Parcă-i marea furtunoasă
Lacrima din orice casă!
Parcă-i ceru-ntunecat
Lacrima de împărat!

Se sting oameni pe pământ
Ca lumânările de vânt!
Se sting stele şi cu soare,
Pe pământ e numai jale!

Pe pământ e cerul sfânt
La-nvierea din mormânt!
Iar la crucea lui Hristos
Înviază toţi frumos!

Înviază cerul sfânt
Nemurirea pe pământ!
În corp ceresc şi divin,
Voi zbura spre cer senin!


Ştefan Toma
Poet popular


Soarele, plânsul şi salvarea vin pe aripi de vânt şi nori




Sub soarele arzător
Stau şi plâng întreg popor.
Sub strălucirea miloasă,
Stau şi plâng zilnic în casă.

Stau şi plâng întreg pământul
C-a pierdut lumea cuvântul
Luna sânge s-a făcut
Pentru cei de pe pământ!

Stele stau îndoliate
La morminte, disperate...
O perdea de nori se lasă
Peste doliul din casă!

Tot cerul e supărat
La mormântul de-mpărat!
Numai luna e voiasă
Când vede pace în casă!

Sună goarna deşteptarea
Crucea morţii cu salvarea!
Sună îngerii trezirea
Pe Isus cu nemurirea!

Chiar de mor la închisoare
În cruce eu am salvare!
Mormântul e însemnat
La-nvierea de-mpărat!

La-nviere iau răsplata
Nemurirea este gata!
La-nvierea din mormânt
Eu aştept edenul sfânt!

Ştefan Toma
Poet popular


Pe aripi de vânt purtat





Du-mă, vântule, în cer,
Du-mă vântule mai tare,
Să mă scapi de supărare.
Pe aripi de vânt purtat,
Du-mă-n cerul luminat!
Cu foşnet blând şi duios,
Du-mă la Isus Hristos.

Plânge-mă, ploaie cerească,
Lumea să se îngrozească.
Să plângă cerul şi luna,
Că mă doare capu-ntr-una!

Îngrozite stele plâng
Durerea de la mormânt.
Spală, ploaie, tot pământul,
Plânsul morţii şi mormântul.

Spală-mă, ploaie de plâns,
Că durerea m-a răpus!
Bântuie durerea-n ţară,
De plâng norii iar şi iară!

Plouă cerul, parcă plânge,
De se face ţara-n sânge!
Du-mă vântule, departe,
Să nu mai aud de moarte.

Du-mă-n ceruri peste nori,
La îngeri nemuritori.
Du-mă cu viteză mare,
Moartea să o pierd din cale.

Du-mă, vântule, nu sta,
Să mă scapi de moartea grea.
Du-mă, vântule, mai mult,
Să scap pe veci de mormânt!


Ştefan Toma

Poet popular

Pământeni zdrobiţi de plâns aşteaptă mii de planete înconjurate de lumină




Voi, popoare, vă uniţi,
Pentru cer vă pregătiţi!
Vă uniţi toţi în dreptate
Şi luaţi mila din carte!

Cartea cărţilor o spune
Că avem în veci un nume!
Domn Isus ne-a pregătit
Cerul bun şi infinit!

Mii planete stau gătite,
În lumină pregătite.
Stau, aşteaptă, fac cu mâna,
La cei plânşi să ia cununa!

Cerul luminat te cheamă
De la plâns şi de la dramă!
Din necazul mare vin
Prooroci din mare chin!

Vin mulţimi mereu în zbor
La tronul nemuritor!
Vin morminte înviate,
În lumină îmbrăcate.

Castelele strălucesc
Cei din neamul omenesc!
În cântări de cor divin
Răsună cerul senin.

În tunet răsunător,
Cântăm mielul salvator!



Ştefan Toma
Poet popular


Junglă





Criminalii şi cu fiara
Au făcut o junglă ţara.
Au jonglat toţi cu hoţie,
Bolşevicii toţi o ştie...

Bolşevic rusificat,
Toată ţara ai furat.
Întreprinderi mii de stat
Au trecut tot la privat...

Banii vămuiţi la cruce
Pe oculte căi se duce.
Ciocoimea s-a-nmulţit,
Jungla ţări s-a mărit.

Au ieşit la drumul mare
Bolşevicii pe cărare.
Bolşevic neruşinat,
Miner hoţ rusificat.

Bolşevicul e o pată
Pentru ţara minunată!
E o pată canceroasă,
Nu are copii şi casă!

Minerul rusificat
Trupul ţări-a mutilat!
Ţată bună şi bogată,
Ca în jungl-ai fost furată!

Cu minerul de onoare,
Este jaf la drumul mare.
Ţara merge şchiopătată,
Că de hoţi a fost furată!

Jungla ţării se măreşte
Şi lumea se chinuieşte!


Ştefan Toma

Poet popular

Îmbrăcaţi în veşmânt din nor





Isuse bun, milos şi sfânt,
Fă dreptate pe pământ!
Fă dreptate-ntre popoare,
Cu pace nemuritoare!

Sub cuptorul tău ceresc,
Plantele se ofilesc.
Te rugăm zilnic, părinte,
Dă-ne apa din cer, sfinte!

Trimite cerescul nor
Să dea apă la popor!
Înviorează pământul
Prin cerescul tău cuvântul!

Fă ca plantele să crească
Şi pământul să rodească!
Să vină cerescul sol,
Cu ploaie peste popor!

În ţară e silnicie,
De milă nu se mai ştie!
Îndărătnicia-i mare,
Dar Isus e îndurare!

Căci cerescul tău cuvânt,
E botez cu duhul sfânt!
Când ne dai apă din plin,
Parcă e botez divin!

Grija ta nu o să piară,
Chiar de-i arşiţă în ţară!
Căci toţi pomii au rodit,
Isus să fie mărit!

De la îngeri pân la om,
Îţi cântăm mila cu dor.
Când avem hambarul plin
Îţi cântăm cerul senin!

În veşmânt de nor frumos,
Cântăm mila lui Hristos!

Ştefan Toma

Poet popular

Din strâmtorare şi plâns voi scăpa





Isuse, sunt în strâmtorare!
În mila ta eu am salvare!
Doamne, în strâmtorare te-am rugat
În cruce, plâns, să fiu salvat.

Când roua pică pe câmpii,
E lacrima din veşnicii.
Când lacrimi multe se strecoară,
De plouă norii peste ţară.

Viueşte plâns în toată ţara
Precum cascada Niagara!
Vuieşte plânsul ca un râu,
Dar lumea este fără frâu.

Cântăreşte, Doamne, ţara
Şi anihilează fiara!
Doamne, ţine fiara la respect,
Că mi-a făcut rană-n piept.

Diavolul şi cu cel rău
Să dispară-n focul tău!
În Isus să am tot harul,
Să mă scapi de tot calvarul.

Doamne, răutatea urmăreşte
Dar Isus te izbăveşte!
Doamne, smereşte duşmanii mei
Şi Diavolul cu cei răi!



Ştefan Toma

Poet popular

Basarabia, vatră românească





Basarabie, cum plângi
Depărtarea printre stânci!
Cum mai plângi limba frumoasă,
Sluţită de ruşi în casă!

Cum mai plângi limba română,
Ţara păcii cu cunună!
În lanţuri încătuşaţi,
Îi duceau pe-ai noştri fraţi!

Dintr-o ţară ca o floare,
Parcă-i pipirig pe vale!
Mii de oameni deportaţi
Au murit încarceraţi!

Sub lumina de la soare,
Dezbinarea a fost mare!
Mame eroine plânse
De durere sunt pătrunse!

Ţara a fost mutilată,
De ciocoi rusificată!
Ţară, cum mai plângi pe sfântul
Că a luat Stalin pământul!

Vatra românească plânge
C-a vărsat atâta sânge!
Stau copii-ndoliaţi,
C-au pierdut părinţi şi fraţi!

Basarabie frumoasă,
Şterge-ţi lacrima din casă!
Ţară bună şi pierdută,
Să ai pace din cer multă!

Sub lumina de la soare,
Să facem unirea mare!
Şi sub steagul tricolor,
Să fim cu toţi un popor!

Să cântăm imnul ceresc
Pe pământul românesc!
Ţară bună românească,
Dumnezeu să ne păzească!



Ştefan Toma
Poet popular


miercuri, 25 februarie 2015

Casa în pădure




Doamne, mi-aş face casă în pădure,
Ca să scap de astă lume.
În pădurea cea mai deasă,
Să am şi eu pace-n casă!

În pădurea cu răcoare,
Cu cânt de privighetoare!
Cu toţi fraţii din pădure,
Stejari glorioşi cu nume.

Să beau apă din izvor,
Cucii să-mi cânte cu dor.
Să am casa liniştită
Şi pacea din cer venită.

Cuculeţ, cu pana sură,
Cântă zilnic pacea bună!
Căci în corul madrigal,
Cântă păsări iar şi iar.

Cântă viaţa libertină,
Că am o pace deplină.
Doamne, stau şi cuget în pădure
Mila ta din astă lume!

Stau în casă cu Hristos
Şi cânt cerul luminos.
Eu cânt mila de-mpărat,
Că de lume am scăpat.

Eu cânt cerul infinit,
În pădure-s liniştit!



Ştefan Toma

Poet popular

Stelele oglindesc în strălucire pământul şi lumea care moare





Oglindesc stele în mare,
Peste lumea care moare!
Oglindesc stele pământul
Cimitirul şi mormântul!

Oglindesc stele întruna
Măreţia şi cununa.
Oglindesc lumea în stele
Peste lumea care piere!

Oglindesc pe tot pământul
Groapa morţii şi mormântul!
Oglindeşte între fraţi
Peste cruci de împăraţi.

Peste cerul glorios
Şi cu crucea lui Cristos!
Oglindesc stele şi luna
Peste morţii cu cununa!

O cascadă cade-n gol,
Groapa morţii cu fior!
Toate au o simetrie,
Dar cu moartea nu se ştie!

Tot ce este pe pământ,
Se termină la mormânt!
Ţara plină cu morminte
Înviază oseminte!

Înviază în Cristos
Pentru cerul glorios!
Doamne, aşteptăm cu dor şi plâns,
Învierea lui Isus!

Ştefan Toma
Poet popular


Limba ţării românească să-nflorească




Peste munţi şi peste plai,
A fost vulturul Mihai!
A fost vulturul cel tare
Peste munţi şi peste mare!

Iar peste câmpii mănoase,
Străjuiesc vulturi la case!
Peste Muntele Carpaţi,
Stau străjerii noştri fraţi!

Peste norul glorios,
Stau străjerii lui Cristos!
Căci lumina de la soare
Spune pace şi-ndurare!

Spune pace între fraţi
La românii din Carpaţi!
Iar pe Dunăre în jos
Spune pacea lui Cristos!

Deltă, hotar românesc,
Ţie, Doame,-ţi mulţumesc!
Doamne, să ne bucurăm în bine,
Cu pace peste coline!

Căci Isus Cristos milos
Ne-a dat pace-aicea jos!
La graniţă peste Prut,
Soarele s-a întrerupt!

Au ciuncit ruşii din noi
Hoardele de la război!
Dar Isus ne-a întărit
Limba noi am moştenit!

Limba ţării să trăiască,
Peste graniţi să sporească!
Să fim un popor unit
Şi în cruce mântuit!
Să ţinem legea cerească,
Isus să ne mântuiască!



Ştefan Toma
Poet popular




În zbor cosmic, ajung nemurirea



Luptă, Doamne, pentru mine
Şi dă-mi zile mai senine!
Ia-mă-n cerul tău milos
Unde e rege Cristos!

Infinită este calea,
Dar în milă am salvarea!
Nu e viaţa mai frumoasă
Decât cu Isus în casă!

Când văd gloriosul munte,
Parcă zbor înspre virtute!
Mă înnalţ pe munte sus
Şi mă cheamă Domn Isus!

Ca Moise şi ca Ilie,
Mă cheamă spre veşnicie!
Eşti chemat azi, hotărât...
Vrei şi tu în cerul sfânt?

Chemare mai e puţin
Şi tu stai ca un străin!
Stele blânde plâng chemarea
Că ai refuzat salvarea!

Priveşte cerul cu stele!
Vrei să fii şi tu cu ele?
Priveşte şi nu mai sta,
Că doar azi e ziua ta!
Amin!

Ştefan Toma
Poet popular



Cu tine, Doamne, înving moartea la cruce





Doamne, vreau în ţara minunată,
Că m-am săturat de gloată!
Vreau cu tine, Doamne sfânt,
Scapă-mă tu de mormânt!

Vreau cu tine-n sferi cereşti
Veşnic să mă miluieşti!
Vreau în ţara minunată
Şi cu mila ta bogată!

Miluieşte, Doamne, ţara,
Şi anihilează fiara!
Miluieşte tot pământul
Cu milă şi cu cuvântul!

Trezeşte tu omenirea
În cruce cu nemurirea!
În albastru cer frumos,
Trezeşte omul de jos!

Trezeşte cu nemurire
Ţări, popoare-n adormire!
Căci cu harul tău milos
Îl trezeşti pe păcătos!

Pune tu voinţă-n noi,
Fă-ne bravi şi buni eroi!
Şi sub steagul tău ceresc
Toţi demonii se topesc!

În norul glorificat,
Fă să fiu şi eu salvat!
În cruce-acoperământ,
Să salvezi întreg pământ



Ştefan Toma
Poet popular


Basarabia şi limba română plânsă





Basarabia cea plânsă!
I s-a impus limba rusă!
Basarabia frumoasă
A fost pustiită-n casă!

A fost dusă în război,
Deportată de ciocoi!
Ţară, ţară, cu mult sânge,
Neamul românesc te plânge.

Ţară bună şi bogată,
De ciocoi rusificată!
Mame plânse, deportate,
Au rămas îndoliate!

Criminalii de război
Au rupt ţara de la noi!
Peste Prut moldovenesc
Este cerul românesc!

România a plâns mult
Pentru ţară şi pământ!
Au rămas copii orfani
De criminalii duşmani!

Mii de oameni au murit,
Dar limba nu s-a ciuntit!
Ca un stâlp de soare sfânt,
Limba nu s-a întrerupt!

Limba ţării să trăiască,
Dumnezeu să o păzeasacă!
Să fim un popor unit,
Isus să fie mărit!

Sub soarele luminos,
S-avem pacea lui Cristos!
Sub soarele arzător,
S-avem pace în popor

Ca un stâlp de foc sub soare,
Facem România Mare!

Ţara nu e pe pământ,
E în cer, la Tatăl sfânt!
Noi avem ţară în cer,
La cel veşnic din etern!

Ştefan Toma
Poet popular