Viorile cântă moartea

Mă suii pe vârf de munte,

Să mă-nnalţ înspre virtute!

Şi văzui ceru-nstelat

Şi mila de împărat...

Când te uiţi la munţi şi stele,

Ce e omul între ele?

Ce e omul, Doamne sfânt,

Când îl vezi pe-acest pământ?

Îl vezi tandru ca o floare

Şi mâine îl vezi că moare!

Ce e omul? Nu-i o stea!

Vai şi-amar de viaţa mea!

Vai şi-amar că m-am născut

În durere pe pământ!

Drumu-i presărat cu flori,

Din lacrimi se nasc viori!

Se nasc forme de cânt mult

De durere pe pământ!

Vivaldi e-n floarea lui!

Cântă moartea orişicui!

Cântă moartea dureroasă,

Că pleacă cel drag din casă!

Vivaldi, eroul sfânt,

Cântă moartea pe pământ...

Ştefan Toma

Poet popular