Timpul zboară şi se duce.
Rămâne un semn de cruce.
Rămâne doliu în ţară
Şi moartea ce mă-nfioară!
Flutură steagul la poartă,
În oraş şi marea gloată.
Chiar de este viaţa grea,
Isus e salvarea mea.
Izbăvirea e în cedr
În cuvântul din etern.
E-n albastru cer senin
Şi în regele divin.
E-n albastru infinit
În cruce sunt mântuit.
La-nvierea de apoi,
Vom avea toţi trupuri noi!
Şi în cerul glorios
Vom trăi cum Domn Hristos.
Vom trăi toţi în lumină,
Nemurirea cea divină.
Cosmosul, planete mii
Te aşteaptă ca să vii.
Amin!
Ştefan Toma
Poet popular
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu