În cosmosul ceresc şi mare,
Caut zilnic îndunare.
Caut un cămin mai bun
În cosmosul cerescul drum.
În univers cu mii de stele,
E-mpăratul vieţii mele.
Mii de stele glorioase
Ne spun drumul înspre case!
Noi n-avem măsurătoare
Dincolo de nor şi soare.
Cosmosul e infinit.
E martor de neclintit!
El mărturiseşte harul
Crucea mila şi calvarul.
Străjuiesc munţii la mare,
La popor cu îndurare.
Doamne, minunată-i calea vieţii
Cu soarele dimineţii!
Doamne, mii de ani dacă privesc,
n-am cuvinte să vorbesc.
Să vorbesc. Vorbeşte cerul
Cu lumini şi cu eternul.
Mii de stele strălucesc
Peste neamul omenesc.
Drumul cu planete mii
Ne cheamă spre veşnicii.
Ne cheamă Isus Hristos,
Că e bun şi e milos.
Stau, privesc cerul cu marea...
Nu cuprinde îndurarea...
Privesc cerul cum răsare,
La cruce cu îndurare.
Privesc cerul cum mă vrea
Pentru nemurirea sa.
Amin!
Ştefan Toma
Poet popular
Soarele dimineti
RăspundețiȘtergere