Un om credincios avea zece copii. El muncea din greu, ca argat, la curtea boierească. De multe ori lua cu împrumut de la boier. Atunci când nu a mai avut cu ce să plătească, boierul i-a luat copiii să muncească la curte ca slugi, pentru un an de zile.
Omul era tare supărat și s-a dus la biserică pentru a se ruga lui Dumnezeu să îl ajute în nenorocirea lui. Într-o zi o prințesă de prin alte meleaguri, și-a pierdut colierul pe câmpul din spatele palatului. Un vultur care zbura pe deasupra câmpiei a vazut colierul si crezând că este ceva de mâncare a zburat spre el și l-a luat in cioc, apoi a zburat cu el peste padurile întinse ale palatului. Când a ajuns in satul omului credincios, a scăpat colierul deasupra curții lui. Când a văzut săracul colierul și pe el incrustat numele prințesei, a fost uimit peste măsură de mult. Prințesa dăduse de știre în tot regatul că cine îi va găsi colierul va primi o mare recompensă. Plin de bucurie omul s-a dus la palat și a dat prințesei colierul gasit în ograda sa.
Recompensa a fost atat de mare încât bietul om a reușit să scape de săracie și a putut salva copii de slugarnicia de la curtea boierului. De bucurie, se ruga și cânta lui Dumnezeu zi de zi. A cumpărat multe vite și pământ și a devenit un fermier vestit, dar și un Om credincios lui Dumnezeu!
